Vestigii arheologice

Așezarea fortificată getică Cetățuia (monument istoric A)

Cetatea dacică Cetățuia reprezintă o cetate dacică fortificată ce a fost construită între secolul II î.Hr și secolul II d.Hr. Prima observație asupra sitului a avut loc în 1986 când au fost descoperite diferite tipuri de obiecte din ceramică, precum vase borcan, cești-opaițe, cupe, fructiere, amfore. Noi descoperiri au avut loc în 1989, atunci când a fost scoasă la iveală groapa turnului de apărare cu o lungime de 11 m, o lățime de 6,5 m și o înălțime de 0,80 m. Alte locuințe de suprafață au fost descoperite în perioada 1990-1992, dar și o serie de obiecte din fier și doi denari romani republicani. Această cetate se remarcă prin rolul de apărarea zonei care asigura trecerea din Moldova în Transilvania prin trecătoarea Ghimeș.

Sit-ul arheologic Dealul Ghindarului (monument istoric A)

Sit-ul arheologic Dealul Ghindarului (monument istoric A) reprezintă locul unde s-au descoperit artefacte aparținând culturii pre-cucuteniene și cucuteniene; respectivele artefacte (statuete, o largă colecție de obiecte de ceramică, felurite „monede” cu inscripții) sunt rezultatul a câtorva ani de cercetări laborioase în situl arheologic constituit la doar 3 km de centrul municipiului Moinești, în locul numit „Dealul lui Ghindaru”; proprietarul sitului arheologic este Fundația „Cucuteni pentru Mileniul III” fondată de filantropul și omul de afaceri dr. Romeo Dumitrescu – fiu al orașului și cetățean de onoare al municipiului Moinești din anul 2011; Fundația își propune să înzestreze secția de istorie cu o largă colecție de artefacte – parte a colecției prezentată itinerant pe întreg mapamondul, de la Vatican la Montreal și de la Lisabona la Canberra.

Cimitirul Evreiesc

Cimitirul Evreiesc se află pe o colină la poalele dealului Osoiu şi reprezintă cel mai relevant document cu privire la existenţa populaţiei evreieşti în municipiul Moineşti.
Cimitirul se află lângă aria protejată Pădurea cu Pini şi conţine peste 700 morminte.
Demn de remarcat este piatra funerară din cimitr a rabinului Dov ben Iehuda, pe care scrie anul 1740. În plus, arhitectul E. Arnet, care a fost în anul 1960 pe aceste meleaguri, a descoperit în cimitir pietre funerare datând din anii 1748 şi 1787. Aici sunt înmormântaţi evreii care au luptat şi au căzut pe câmpurile de luptă pentru Independenţa României.
Cele mai vechi monumente din cimitir datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea.